Statutul PDL

STATUTUL PARTIDULUI DEMOCRAT liberal Titlul I. DispoziŢii generale1. Denumirea, obiectivele şi membrii partidului1A. Denumirea şi însemnele partidului

Art. 1. (1) Denumirea partidului este Partidul Democrat Liberal.

(2) Denumirea prescurtată a partidului este PDL.

Art. 2. Partidul Democrat Liberal este persoană juridică de drept public. Partidul Democrat Liberal îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul României, în conformitate cu dispoziţiile Constituţiei, ale Legii partidelor politice, precum şi cu prevederile prezentului Statut şi ale regulamentelor adoptate pe baza şi pentru aplicarea acestuia.

Art. 3.  Partidul Democrat Liberal este continuatorul Partidului Democrat şi al Partidului Liberal Democrat.

Art. 4. (1) Semnul permanent Partidului Democrat Liberal este trandafirul. El este inscripţionat pe sigla, drapelul şi celelalte însemne oficiale ale partidului, în aranjamente grafice aprobate de Consiliul Naţional de Coordonare, la propunerea Biroului Permanent Naţional (BPN).

(2) Semnul electoral al partidului este trandafirul sub care se află prescurtarea PD_L, ansamblul fiind încadrat într-un pătrat cu colţuri rotunjite.

(3) Sediul central al Partidului Democrat Liberal este în:

Bucureşti, Aleea Modrogan nr. 1, sector 1.

1B. Scopul şi obiectivele partidului

Art. 5 (1) În acţiunea sa politică, Partidul Democrat Liberal, ca partid popular, urmăreşte respectarea valorilor universale ale libertăţii umane, respectarea valorilor tradiţionale ale poporului român şi înfăptuirea justiţiei. Misiunea sa este crearea unei societăţi capitaliste moderne în România, bazată pe dezvoltare economică şi pe principiul solidarităţii.

(2) În activitatea sa, Partidul Democrat Liberal urmăreşte numai obiective politice, promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic şi principiile democraţiei constituţionale. Partidul Democrat Liberal îşi asumă ca obiectiv principal reprezentarea valorilor fundamentale ale democraţiei pe scena politică românească, precum şi dialogul şi colaborarea cu toate forţele politice democratice.

 

Art. 6 (1) Prin vocaţia sa naţională, Partidul Democrat Liberal este partidul intereselor actuale şi de perspectivă ale naţiunii române, ale fiecărui cetăţean al României.


(2) În realizarea obiectivelor sale, Partidul Democrat Liberal acţionează pentru antrenarea tuturor cetăţenilor la dezvoltarea şi modernizarea societăţii româneşti ca societate democratică, liberă, dreaptă şi paşnică, în care fiecare cetăţean să aibă şanse egale să dobândească bunăstare, prin concurenţă liberă şi loială.

 

(3) În conformitate cu prevederile prezentului statut şi ale programului său politic, Partidul Democrat Liberal asigură promovarea principiilor democraţiei în scopul consolidării statului de drept şi acţionează prioritar pentru realizarea următoarelor obiective politice:

 

a.       construirea unei societăţi în care fiecare cetăţean al României să se bucure de libertate şi de prosperitate;

b.      respectarea necondiţionată a demnităţii umane, garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, separaţia puterilor în stat şi pluralismul politic;

c.       asigurarea dreptului la liberă exprimare şi a libertăţii depline a presei;

d.      garantarea proprietăţii private, a concurenţei loiale în activitatea economică şi încurajarea liberei iniţiative;

e.       participarea activă a României la construcţia europeană şi respectarea angajamentelor asumate în calitatea sa de membru al organismelor europene şi internaţionale;

f.        înfăptuirea justiţiei şi asigurarea egalităţii în faţa legii a tuturor cetăţenilor;

g.       recunoaşterea rolului comunităţii şi al familiei, al tradiţiei, al culturii şi al religiei în păstrarea identităţii naţionale;

h.       respectarea principiului subsidiarităţii, al descentralizării şi al autonomiei locale;

i.         asigurarea suveranităţii naţionale, a independenţei, a unităţii şi a integrităţii României, în condiţiile generate de statutul de membru al Uniunii Europene;

j.        combaterea oricăror discriminări în viaţa politică, economică şi socială;

k.      creşterea nivelului de educaţie şi de cultură, în scopul integrării în civilizaţia europeană şi al consolidării democraţiei, inclusiv prin încurajarea participării cetăţenilor la viaţa publică;

l.         încurajarea dezbaterii şi a schimbului de idei, atât în interiorul, cât şi în exteriorul  partidului,;

m.     pregătirea temeinică pentru participarea la guvernare şi garantarea folosirii tuturor resurselor Partidului Democrat Liberal pentru guvernarea eficientă, în beneficiul tuturor cetăţenilor României;     

n.       raportarea permanentă a direcţiilor de acţiune politică stabilite prin Programul Politic al partidului la nevoile reale ale României, în scopul asigurării eficienţei politice şi a progresului social.

(4) Pentru realizarea obiectivelor sale politice, Partidul Democrat Liberal acţionează prin reprezentanţii săi în Parlament, Guvern, autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, orice alte instituţii şi organisme în care partidul este reprezentat, precum şi prin dialogul şi cooperarea permanentă cu partidele politice democratice, sindicatele, organizaţiile neguvernamentale, cu structurile societăţii civile şi cu mediul de afaceri.

(5) Partidul Democrat Liberal militează pentru promovarea intereselor României pe plan internaţional, în cadrul organismelor internaţionale din care face parte şi prin participarea la dezbateri locale şi regionale.

Art. 7. (1) Dezvoltarea şi punerea în aplicare a valorilor şi principiilor doctrinei partidului sunt prezentate şi explicitate în: Programul Politic al Partidului Democrat Liberal, Declaraţiile, Manifestele, Rezoluţiile şi celelalte documente politice şi programatice adoptate de acesta.

(2) Organismele de conducere ale partidului au obligaţia de a asigura tuturor membrilor partidului, simpatizanţilor acestuia şi oricărui cetăţean dreptul de a contribui la stabilirea măsurilor necesare şi de a participa la punerea în aplicare a hotărârilor adoptate, pentru îndeplinirea obiectivelor politice ale Partidului Democrat Liberal, cu respectarea prevederilor statutare şi legale, precum şi a principiilor democraţiei.

1C. Membrii 

Art. 8. Partidul Democrat Liberal este constituit din persoane care aderă liber la Statutul, Programul şi celelalte documente ale partidului şi care vor să contribuie la promovarea şi aplicarea acestora în practică, devenind membri ai partidului.

Art. 9. Orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani poate deveni membru al Partidului Democrat Liberal. Pentru membri, respectarea Statutului, Programului şi a tuturor celorlalte documente sau regulamente ale partidului este obligatorie. Membrii Partidului Democrat Liberal nu au dreptul să participe la manifestări sau acţiuni contrare intereselor partidului şi nu au dreptul să aibă atitudini care să contravină politicii partidului.

Art. 10. Libertatea opiniei şi dreptul la exprimarea unor opţiuni minoritare sunt garantate în interiorul partidului, inclusiv prin promovarea sau susţinerea unei moţiuni. Promovarea unei moţiuni, a ideilor noi, se realizează numai în cadrul organizat intern. Tendinţa de a le face cunoscute în afara partidului, înainte de prezentarea lor în partid, sau de a le pune direct în practică, înainte de a fi aprobate, nu este admisă.

2. Principiile de organizare şi activitatea internă
2A. Organizarea generală

Art. 11. Partidul Democrat Liberal este organizat pe criteriul administrativ teritorial.

Art. 12. În structura internă a partidului există următoarele niveluri de organizare:

a) local – comune, oraşe şi municipii, exclusiv Municipiul Bucureşti;

b) judeţean – judeţe, Municipiul Bucureşti şi sectoarele acestuia;

c) naţional.

Art. 13. Între niveluri sunt relaţii de subordonare, fiecare nivel având autonomie în cadrul competenţelor statutare şi regulamentare.

Art. 14. Pentru fiecare nivel există cel puţin un organism de conducere şi coordonare colegial, care se întruneşte cel puţin semestrial sau, după caz, cel puţin trimestrial, şi un organism de conducere şi de execuţie permanent, care se întruneşte cel puţin lunar. Modul în care se organizează, se desfăşoară şi se conduce activitatea în organizaţiile teritoriale este stabilit prin Regulamentul de Organizare Teritorială ( ROT ), aprobat de CNC la propunerea BPN.

2B. Principiile activităţii interne

Art. 15. Activitatea internă a partidului se bazează pe următoarele principii generale:

(a) libertatea de conştiinţă şi libertatea de exprimare a opiniilor oricărui membru în cadrul structurilor organizatorice ale partidului;

(b) egalitatea şanselor tuturor membrilor de a avea acces la orice funcţie aleasă sau numită în partid, sau în afara partidului, cu sprijinul politic al acestuia, pe baza competenţei şi meritelor personale, a activităţii desfăşurate în partid sau în funcţii publice, potrivit criteriilor privind cariera politică, aprobate prin regulament;

(c) democraţia internă, toate deciziile adoptându-se pe baza voturilor liber exprimate;

(d) solidaritatea membrilor în toate acţiunile partidului;

(e) unitatea partidului;

(f) disciplina şi responsabilitatea membrilor în aplicarea hotărârilor şi deciziilor adoptate de organismele de conducere ale partidului de la nivel local, judeţean sau naţional;

(g) fermitate în respectarea şi aplicarea Statutului, regulamentelor, Programului, documentelor şi deciziilor politice ale partidului;

(h) garantarea accesului corespunzător al tinerilor, femeilor, pensionarilor şi persoanelor de vârsta a treia în toate structurile de decizie ale partidului, pe baza valorii personale şi a activităţii desfăşurate în partid, potrivit criteriilor de apreciere a carierei politice aprobate prin regulament;

(i) asigurarea exprimării şi dezbaterii, în cadru organizat, a opiniilor membrilor fiecărei organizaţii în legătură cu toate documentele sau acţiunile politice majore ce urmează să fie iniţiate de organismele de conducere ale partidului de la nivelul naţional sau judeţean;

(j) fiecare membru al partidului, indiferent de funcţia pe care o exercită în partid sau în afara acestuia, sau de tipul de organizaţie din care face parte, trebuie să activeze obligatoriu într-o organizaţie de secţie de votare, de comună, oraş, municipiu sau sector al municipiului Bucureşti, după caz;

(k) un membru al partidului poate cumula cel mult două funcţii alese în organismele de conducere ale acestuia, dar nu la acelaşi nivel.

Art. 16. (1) În scopul de a contribui activ la egalitatea şanselor femeilor faţă de bărbaţi privind implicarea lor în activitatea politică, Partidul Democrat Liberal adoptă sistemul ponderii de participare a femeilor la o cotă de minimum 30% în fiecare din domeniile sale de activitate.

(2) În scopul de a promova tinerii în viaţa politică, Partidul Democrat Liberal adoptă sistemul ponderii de participare a tinerilor la o cotă de minimum 30% în fiecare din domeniile sale de activitate.

Titlul II. Structura internĂ a partidului 3. Drepturile şi obligaţiile membrilor3A. Dobândirea calităţii de membru

Art. 17. Poate să devină membru al Partidului Democrat Liberal orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani şi care:

a) aderă la principiile şi valorile afirmate de Partidul Democrat Liberal şi doreşte să acţioneze pentru realizarea acestora;

b) recunoaşte şi respectă Statutul, Programul şi celelalte documente ale partidului, precum şi regulamentele aprobate pe baza şi pentru aplicarea dispoziţiilor statutare;

c) este apreciat şi cunoscut ca un cetăţean onest, cu o bună reputaţie, care poate contribui la îndeplinirea obiectivelor partidului, înregistrarea sa ca membru nefiind de natură să dăuneze activităţii sau imaginii partidului.

Art. 18. Calitatea de membru al Partidului Democrat se dobândeşte pe baza unei adeziuni formulate în scris şi depusă la sediul organizaţiei locale pe raza căreia candidatul îşi are domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă, la alegerea sa.

(2) Dobândirea calităţii de membru devine efectivă la data înregistrării în Registrul Naţional al Membrilor Partidului Democrat Liberal.

Art. 19. (1) În cel mult trei zile de la depunere, Secretariatul pentru Resurse Umane, Militanţi şi Gestiunea Carierei (SRUMGC) al organizaţiei locale respective, face publică adeziunea prin afişare la sediul organizaţiei.

(2) În cazul în care, în 10 zile de la afişare, nu se înregistrează nicio contestaţie sau obiecţiune, candidatul este invitat să se prezinte în faţa Biroului Permanent Local (BPL), în prima şedinţă a acestuia.

(3) BPL decide prin vot cu privire la cererea de intrare în partid.

(4) În cazul în care cererea respectivă este respinsă, candidatul poate sesiza, în cel mult 10 zile de la respingere, BPJ (BPSMB) respectiv, a cărui decizie trebuie luată în prima sa şedinţă şi rămâne definitivă. Decizia BPJ (BPSMB) se ia după audierea candidatului.

Art. 20. La prima reuniune a organizaţiei locale respective şi apoi la prima adunare a organizaţiei ierarhic superioare, se informează despre primirea de noi membri, ca şi despre datele personale ale acestora.

Art. 21. (1) Noii membri completează o fişă de evidenţă care se păstrează de către SRUMGC al BPJ şi primesc câte un carnet de membru.

(2) La nivel naţional va funcţiona Registrul Naţional al Membrilor Partidului Democrat Liberal ce va cuprinde toţi membrii partidului, precum şi datele personale ale acestora. Modul de organizare a Registrului Naţional al Membrilor Partidului Democrat Liberal se va specifica prin ROT.

Art. 22. Membrii partidelor cu care Partidul Democrat Liberal fuzionează prin absorbţie şi care doresc să devină membri ai Partidului Democrat Liberal trebuie să depună adeziuni individuale, în conformitate cu dispoziţiile art. 17-21 şi îşi păstrează vechimea din partidul de la care provin.

Art. 23. Militanţii partidului sunt acei membri care doresc să facă o carieră politică, potrivit criteriilor de carieră în partid aprobate prin Statut şi regulament. Militanţii sunt implicaţi în mod curent în rezolvarea problemelor de partid şi în viaţa organizaţiei din care fac parte.

 Art. 24.  Simpatizanţii Partidului Democrat Liberal sunt acele persoane care aderă la obiectivele şi programele partidului, dar care nu au formulat o cerere pentru a deveni membru, potrivit dispoziţiilor art. 17-21.
3B. Drepturile membrilor

Art. 25. Fără discriminări sau privilegii, membrii Partidului Democrat au următoarele drepturi:

a) să-şi exprime liber opiniile în interiorul partidului cu privire la opţiunile politice ale partidului, la activitatea organismelor de conducere ale acestuia şi a reprezentanţilor partidului în funcţii numite sau alese;

b) să exprime liber opinii în afara partidului, în măsura în care exprimările respective nu contravin poziţiilor politice formulate de organismele de conducere ale partidului în subordinea cărora se află;

c) să primească la timp şi corect toate informaţiile pe care partidul le deţine;

d) să aleagă, să candideze şi să fie aleşi – numai dacă au achitată, la zi, cotizaţia – în funcţiile de conducere din organismele partidului sau pentru funcţiile din afara partidului, care se obţin prin alegeri sau numiri cu sprijinul politic al partidului, în condiţiile legii, a prevederilor prezentului Statut şi a regulamentului privind cariera politică;

e) să participe la programele de formare politică organizate de către partid;

f) să se apere în interiorul partidului faţă de orice acuzaţie, în conformitate cu prevederile Statutului şi ale regulamentelor partidului;

g) să fie sprijinit de partid pentru a se apăra faţă de acuzaţiile externe injuste şi neîntemeiate;

h) să folosească baza materială a partidului la care îi dă dreptul poziţia sa în organismele acestuia, dar numai în interesul Partidului Democrat Liberal.

3C. Obligaţiile membrilor

Art. 26. Membrii Partidului Democrat Liberal au următoarele obligaţii:

a) să activeze pentru apărarea suveranităţii, unităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a României, precum şi pentru consolidarea prestigiului ei în lume;

b) să promoveze şi să apere opţiunile politice ale partidului, exprimate prin Programul, Declaraţiile, Manifestele, Rezoluţiile şi celelalte documente ale acestuia;

c) să pună în practică cu disciplina şi responsabilitate, toate hotărârile şi deciziile organelor de conducere în subordinea cărora se află, sau din care fac parte;

d) să participe activ şi cu spirit de echipă la toate activităţile partidului la care este convocat de organismele de conducere în subordinea cărora se află, sau din care fac parte;

e) să pună la dispoziţie cunoştinţele sale profesionale sau de altă natură, precum şi informaţiile pe care le deţin, ce pot fi utile în activitatea politică a partidului;

f) să reprezinte interesele şi opţiunile partidului în activitatea depusă în orice funcţie dobândită prin sprijinul politic al partidului;

g) să plătească cotizaţia, precum şi celelalte contribuţii stabilite de organismele competente. Neplata cotizaţiei la zi, precum şi a celorlalte contribuţii stabilite, atrage după sine interzicerea dreptului de a-si exprima votul în oricare dintre organismele partidului, de a alege şi de a fi ales în cadrul acestora;

h) să nu participe la acţiuni sau manifestări contrare intereselor partidului şi să nu aibă atitudini ori luări de poziţie care să contravină politicii partidului;

i) să respecte celelalte îndatoriri prevăzute în Statut şi în regulamentele partidului;

j) să aibă o conduită civica ireproşabila; să susţină şi să promoveze dialogul civic în cadrul comunităţii în care trăiesc şi în mediul profesional în care îşi desfăşoară activitatea;

k) să susţină candidaţii partidului, desemnaţi de organismele competente, pentru a ocupa o funcţie publică ce se dobândeşte prin alegere sau numire.

3D. Sancţiuni

Art. 27. (1) Membrilor Partidului Democrat Liberal care nu respectă Statutul, Programul, regulamentele sau celelalte documente ale partidului, precum şi celor care prin inactivitate politică, conduită negativă, declaraţii sau activităţi provoacă daune partidului, li se poate aplica, după gravitatea faptei, una din următoarele sancţiuni:

a) atenţionare;

b) avertisment;

c) suspendarea pe anumite termene a unor drepturi sau prerogative în interiorul partidului;

d) demiterea din funcţii ocupate în structura partidului;

e) retragerea sprijinului politic pentru funcţii dobândite prin susţinerea partidului;

f) excluderea din partid.

(2) Sancţiunea excluderii unui membru din Partidul Democrat Liberal se poate hotărî, de către organismele competente, numai în următoarele situaţii:

 

a.       a încălcat grav şi în mod repetat prevederile Statutului, aducând atingere valorilor şi principiilor stabilite prin Programul Partidului;

b.      a încălcat hotărârile organismelor de conducere ale partidului şi, prin aceasta, a adus prejudicii majore îndeplinirii unor obiective politice importante;

c.       a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate sau i s-a interzis exercitarea drepturilor politice şi cetăţeneşti prin hotărâre judecătorească definitivă.

Art. 28. (1) Sancţionarea membrilor care nu ocupă funcţii la niciun nivel, în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, se decide de către BPL (BPSMB), pentru sancţiunile prevăzute la art. 27 alin.1 lit. a, b şi c, respectiv de către CCL (CCSMB) prin hotărâre la propunerea BPL (BPSMB), pentru sancţiunile prevăzute la art. 27 alin.1 lit. f.

(2) Sancţionarea membrilor care ocupa funcţii de nivel local, în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, se decide de către BPL, pentru sancţiunile prevăzute la art. 27 alin.1 lit. a, b şi c, respectiv de către CCL prin hotărâre la propunerea BPL sau a organismelor ierarhic superioare, pentru sancţiunile prevăzute la art. 27 alin.1 lit. c, d, e şi f. 

(3) Decizia sau hotărârea de sancţionare se comunică celui sancţionat, în scris, în cel mult 5 zile de la adoptare.

(4) In astfel de situaţii CCL se convoacă în cel mult 30 de zile.

Art. 29. (1) Sancţionarea membrilor ce ocupa funcţii de nivel judeţean, în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, se hotărăşte de către BPJ (BPSMB), pentru sancţiunile prevăzute la art.27 alin.1 lit. a şi b, respectiv de către CCJ (CCSMB), la propunerea BPJ (BPSMB) sau a organismelor ierarhic superioare, pentru sancţiunile prevăzute la art.27 alin.1 lit. c, d, e, şi f.

(2) Hotărârea de sancţionare se comunica celui sancţionat, în scris, în cel mult 5 zile de la adoptare.

(3) In astfel de situaţii CCJ se convoacă în cel mult 30 de zile.

Art. 30. Instanţa de apel pentru cei sancţionaţi conform art. 28 şi art. 29 este CJSEL (CMBSEL), care, sesizată în cel mult 10 zile de la primirea hotărârii sau deciziei, este obligată să se pronunţe şi să comunice în scris hotărârea sa în cel mult 20 de zile de la sesizare. Hotărârea CJSEL (CMBSEL) este atacabilă, în cel mult 10 zile de la primire, la Comisia Naţională pentru Statut, Etică şi Litigii (CNSEL), care va comunica, în scris, celui în cauza, soluţia sa definitiva, în cel mult 30 de zile de la primirea sesizării.

Art. 31 (1) Sancţionarea membrilor care ocupă funcţii de nivel naţional – cu excepţia celor aleşi la Convenţia Naţională (CN) – în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, se hotărăşte prin votul Consiliului Naţional de Coordonare (CNC) la propunerea Biroului Permanent Naţional (BPN) şi se comunică celui în cauza, în scris, în cel mult 5 zile.

(2) Instanţa de apel este CNSEL, care, sesizată în cel mult 10 zile de la primirea hotărârii, este obligată să se pronunţe şi să comunice celui în cauza, în scris, soluţia adoptată, în cel mult 30 de zile de la primirea sesizării. Soluţia CNSEL este definitivă.

Art. 32. Sancţionarea membrilor ce ocupa funcţii alese în CN se hotărăşte prin votul membrilor CN, în urma unei propuneri a CDN, adoptata de către CNC.

Art. 33. (1) Membrii luaţi în discuţie spre a fi sancţionaţi vor fi anunţaţi cu cel puţin 3 zile înainte să participe la întrunirile organismului care dezbate cauza lor şi au dreptul să folosească în apărarea lor toate mijloacele de probă.

(2) Toate termenele prevăzute în art. 28 – 31 sunt termene de decădere.

Art. 34. (1) După un an de la aplicarea sancţiunii, cel sancţionat poate cere ridicarea sancţiunii primului organism care a hotărât sancţionarea sa.

(2) Cererea respinsă nu mai poate fi adresată altui organism şi nici aceluiaşi, pe parcursul anului calendaristic respectiv.

Art. 35. Sancţiunile şi ridicarea acestora se înregistrează de către SRUMGC în fişa personală a fiecărui membru, precum şi în Registrul Naţional al Membrilor Partidului Democrat Liberal.

3E. Pierderea calităţii de membru

Art. 36. (1) Calitatea de membru al PDL se pierde prin retragere, radiere sau excludere.
(2) Retragerea are loc în baza şi la data depunerii cererii scrise de demisie, ca expresie a voinţei liber exprimate a persoanei în cauza. Cererea scrisa împreuna cu carnetul sau însemnele aparţinând partidului se depun la BPL al organizaţiei pe teritoriul căreia persoana figura ca membru, care o transmite SRUMGC al BPJ (BPSMB), pentru scoaterea din evidenţă.

(3) Radierea se face de către SRUMGC al BPJ (BPSMB), la propunerea BPL al organizaţiei pe teritoriul căreia era membru cel în cauza, numai în următoarele cazuri:


– neplata cotizaţiei timp de mai mult de un an calendaristic,

– înscrierea într-un alt partid sau formaţiune politică,

– declararea ca independent a acelui membru care ocupa o funcţie aleasă sau numita, în afara partidului, cu sprijinul politic al acestuia,

– deces.

(4) Excluderea se hotărăşte în conformitate cu prevederile art. 27-33 din prezentul statut.

(5) Demisia devenită publică nu mai poate fi retrasă de persoana în cauza şi nici oprită de vreo altă persoană sau instituţie a partidului.

(6) Daca demisia a fost depusă ca urmare a unui caz de incompatibilitate, în situaţia revenirii în partid este recunoscută vechimea anterioară datei demisiei.

4. Organizaţiile teritoriale
4A. Organizaţia de secţie de votare

Art. 37. Nucleul de bază al structurii organizatorice a partidului este organizaţia de secţie de votare, care este constituită pe teritoriul unei secţii de votare şi poartă numărul acesteia.

Art. 38. Organizaţia de secţie de votare se constituie când pe teritoriul respectiv sunt cel puţin cinci membri. Ea are, în principal, atribuţii executive privind legătura directă cu electoratul şi desfăşurarea în condiţii optime a campaniei electorale şi a alegerilor din secţia de votare respectivă şi este condusă de un preşedinte ales de majoritatea membrilor.

4B. Organizaţia locală

Art. 39. (1) Pe teritoriul fiecărei comune, oraş sau municipiu, cu excepţia municipiului Bucureşti, se constituie câte o organizaţie locală formată din totalitatea membrilor de partid care au domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă pe teritoriul respectiv.

(2) Organizaţia locală este condusă de un Consiliu de Coordonare Local (CCL) care este organul de decizie politică şi care se întruneşte trimestrial, precum şi de un Birou Permanent Local (BPL), care pune în practică hotărârile CCL şi care se întruneşte lunar.

(3) Prin hotărârea CCL, la propunerea BPL, în localităţi se pot înfiinţa organizaţii de cartier sau organizaţii săteşti, conduse de un Birou Permanent de Cartier (BPC) sau de un Birou Permanent Sătesc (BPS).

(4) Atribuţiile, precum şi modul concret în care se organizează, se desfăşoară şi se conduce activitatea organizaţiilor locale sunt prevăzute în ROT.

(5) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, CCL adopta hotărâri, iar BPL emite decizii.

4C. Organizaţia judeţeană

Art. 40. (1) În fiecare judeţ se constituie câte o organizaţie judeţeană, formată din toate organizaţiile locale de pe teritoriul judeţului respectiv.

(2) Activitatea dintr-o organizaţie judeţeană se conduce de către CCJ, care se întruneşte semestrial sau ori de câte ori este nevoie şi care alege un BPJ ce se întruneşte de două ori pe luna sau ori de câte ori este necesar.

(3) La nivelul organizaţiilor judeţene se constituie şi funcţionează Colegiul Director Judeţean (CDJ), format din BPJ şi preşedinţii organizaţiilor locale de pe raza judeţului respectiv.

(4) CDJ se reuneşte trimestrial, sau ori de cate ori este necesar, la convocarea preşedintelui BPJ, a BPJ sau a 1/3 dintre membrii săi.

(5) Atribuţiile şi competentele, precum şi modul concret în care se organizează, se desfăşoară şi se conduce activitatea organizaţiilor judeţene sunt prevăzute în ROT.

(6) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, CCJ adopta hotărâri, iar CDJ şi BPJ emit decizii.

Art. 41. CCL, CCJ, BPMB şi CCMB se formează, iar BPL, BPJ şi BPSMB se aleg, o data la patru ani prin vot secret, prin modalităţi specifice, în termen de maximum 120 de zile de la data convenţiei naţionale de alegere a preşedintelui partidului, sau mai devreme, prin proceduri speciale, prevăzute în regulamente.

Art. 42. (1) Organizaţiile constituite pe teritoriul secţiilor de votare sunt subordonate CCL pe teritoriul căruia se află, iar între şedinţele acestuia, BPL.

(2) Organizaţiile locale sunt subordonate CCJ, iar între şedinţele acestuia BPJ.

(3) Organizaţiile judeţene sunt subordonate CNC, CDN, iar între şedinţele acestora, BPN.

(4) Hotărârile organizaţiilor teritoriale se iau prin modalităţile şi cu majoritatea prevăzute în ROT.

4D. Organizaţiile de la nivelul Municipiului Bucureşti şi sectoarele acestuia

Art. 43. (1) Pe teritoriul fiecărui sector al municipiului Bucureşti, se constituie câte o organizaţie de sector formată din totalitatea membrilor de partid care au domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă în Municipiul București.

(2) La nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti funcţionează Consiliul de Coordonare al Sectorului din Municipiul Bucureşti (CCSMB) care este organismul de decizie politică şi organizatorică a activităţii partidului la nivelul sectorului, precum şi Biroul Permanent de Sector (BPSMB) care este organismul de conducere a activităţii partidului între reuniunile CCSMB.

Art. 44. La nivelul Municipiului Bucureşti funcţionează Consiliul de Coordonare al Municipiului Bucureşti (CCMB) care este organismul de conducere, decizie politică şi organizatorică al PDL la nivelul Capitalei, precum şi Biroul Permanent al Municipiului Bucureşti (BPMB) care este organismul permanent de conducere a activităţii partidului între reuniunile CCMB.

Art. 45. CCSMB se subordonează CCMB iar, între şedinţele acestuia, BPMB; BPSMB se subordonează BPMB.

Art. 46. (1) CCMB este subordonat CNC şi CDN, iar, între şedinţele acestora, BPN; BPMB se subordonează, la rândul său, CNC, CDN şi BPN. Organizarea, desfăşurarea şi conducerea activităţii organismelor partidului de la nivelul Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia sunt prevăzute în ROT.

(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor care le revin, CCMB şi CCSMB adoptă hotărâri, iar BPMB şi BPSMB emit decizii.

4E. Organizaţiile din afara ţării

Art. 47. Persoanele cu cetăţenie română care au domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă în afara frontierelor României pot să devină membri PDL depunând adeziunea scrisă BPN.

Art. 48. Atunci când într-o ţară sunt mai mult de 5 membri, ei pot forma organizaţii conform prevederilor prezentului Statut. Acestea fac parte din organizaţia locală PDL sector 1.

5. Alte organizaţii ale Partidului Democrat Liberal
5A. Dispoziţii generale

Art. 49. Partidul Democrat Liberal poate constitui organizaţii, altele decât organizaţiile teritoriale. Acestea reunesc membri şi simpatizanţi PDL grupaţi pe un criteriu specific: sex, vârstă, profesie, ocupaţie etc.

Art. 50. Organizaţiile respective se constituie în scopul realizării şi promovării de programe şi acţiuni ale partidului, specifice pentru categoria respectivă, care să determine atragerea de noi membri şi simpatizanţi.

Art. 51. (1) Aceste organizaţii se înfiinţează cu aprobarea CNC, la propunerea BPN şi funcţionează pe baza regulamentelor proprii aprobate de către CNC la propunerea BPN.

(2) Prevederile acestor regulamente nu pot conţine norme contrare Statutului PDL.

(3) Conform regulamentelor aprobate, aceste organizaţii îşi aleg organisme de conducere proprii la nivel naţional, judeţean şi eventual local, care vor fi subordonate la nivel naţional BPN, la nivel judeţean BPJ (BPSMB), iar la nivel local BPL.

5B. Organizaţia de Tineret a Partidului Democrat Liberal

Art. 52. Organizaţia de Tineret a Partidului Democrat Liberal (OT-PDL) este constituită din membri şi simpatizanţi ai partidului care nu au împlinit vârsta de 35 de ani şi care doresc să activeze în această organizaţie. În cadrul OT-PDL se constituie departamente pentru activităţile şi problemele specifice.

Art. 53. (1) Scopul OT-PDL este dezbaterea şi analizarea problemelor specifice tineretului, în vederea elaborării de programe şi a strategiei în domeniu, precum şi pentru punerea lor în practică împreuna cu structurile organizatorice ale PDL.

(2) Documentele programatice elaborate de OT-PDL se supun aprobării CNC la propunerea BPN.

Art. 54. (1) Conducerile executive ale PDL au obligaţia de a contribui la pregătirea şi promovarea tinerilor din OT-PDL la nivelul respectiv, în funcţie de competenţa şi calităţile lor politice.

(2) OT-PDL, împreuna cu OS-PDL, au dreptul să propună cel puţin 30% tineri pentru orice listă de candidaţi realizată în vederea ocupării unor funcţii alese sau numite, în interiorul sau în afara partidului.

5C. Organizaţia de Femei a Partidului Democrat Liberal

Art. 55. (1) Organizaţia de Femei a Partidului Democrat Liberal (OF-PDL) este formată din membre şi simpatizante ale partidului care doresc să activeze în această organizaţie, potrivit regulamentului.

(2) OF-PDL acţionează pentru încurajarea şi promovarea femeii în toate domeniile de activitate, precum şi pentru instituţionalizarea, respectarea şi punerea în practică a principiului egalităţii de şanse în viata politică, economică şi social-culturală.

Art. 56. (1) Scopul OF-PDL este dezbaterea şi analiza problemelor legate de politica de sprijinire a femeii, copilului şi familiei în societate, în vederea elaborării de programe şi a strategiei în domeniu, precum şi punerea lor în practica împreuna cu structurile organizatorice ale PDL.

(2) Documentele programatice elaborate de OF-PDL se supun aprobării CNC, la propunerea BPN.

Art. 57. OF-PDL are dreptul să propună cel puţin 30% femei, pentru orice listă de candidaţi care se realizează în vederea ocupării unor funcţii alese sau numite, în interiorul sau în afara partidului.

5D. Organizaţia de Studenţi a Partidului Democrat Liberal

Art. 58. Organizaţia de Studenţi a Partidului Democrat (OS-PDL) este constituită din membri şi simpatizanţi ai partidului care au calitatea de student şi care doresc să activeze în această organizaţie.

Art. 59. (1) Scopul OS-PDL îl constituie dezbaterea şi analizarea, în colaborare cu organizaţiile PDL, a problemelor specifice studenţilor, în vederea elaborării de programe şi a strategiei în domeniu, precum şi punerea lor în practică împreuna cu structurile organizatorice ale PDL.

(2) Documentele programatice ale OS-PDL se supun aprobării CNC la propunerea BPN.

(3) Potrivit criteriilor de gestionare a carierei în partid, membrii care au îndeplinit funcţii de conducere în OS-PDL pot activa, după absolvirea studiilor, ca membri în organismele de conducere ale OT-PDL, pana la organizarea primelor alegeri.

(4) OS-PDL, împreuna cu OT-PDL, au dreptul sa propună cel puţin 30% tineri pentru orice listă de candidaţi realizată în vederea ocupării unor funcţii alese sau numite, în interiorul sau în afara partidului.

5E. Organizaţia Pensionarilor şi Vârstei a Treia a Partidului Democrat Liberal

Art. 60. Organizaţia Pensionarilor şi Vârstei a Treia a Partidului Democrat Liberal (OPV3-PDL) este constituită din membri şi simpatizanţi ai partidului care sunt pensionari sau sunt persoane în vârsta care doresc să activeze în această organizaţie potrivit regulamentului.

Art. 61. Scopul OPV3-PDL este dezbaterea şi analiza problemelor legate de politica de sprijinire a pensionarilor şi a persoanelor de vârsta a treia, în vederea elaborării de propuneri şi strategii în domeniu, precum şi punerea lor în practică împreuna cu celelalte structuri organizatorice ale PDL.

Art. 62. Documentele programatice elaborate de OPV3-PDL se supun aprobării Consiliului Naţional de Coordonare (CNC) la propunerea Biroului Permanent Naţional (BPN).

5F. Organizaţia Oamenilor de Afaceri a Partidului Democrat Liberal

Art. 63. Organizaţia Oamenilor de Afaceri a Partidului Democrat (OOA-PDL) este o organizaţie internă a Partidului Democrat Liberal constituită din membri şi simpatizanţi ai partidului care activează în sfera întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediul de afaceri, care doresc să militeze în aceasta organizaţie, cu respectarea Statutului şi a Regulamentului.

Art. 64. Scopul Organizaţiei este dezbaterea şi analizarea problemelor legate de politica de sprijinire a activităţii membrilor şi simpatizanţilor care îşi desfăşoară activitatea în sfera întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, în vederea elaborării de propuneri şi strategii în domeniu, precum şi punerea lor în practică, împreună cu celelalte structuri organizatorice ale PDL.

Art. 65. Documentele programatice elaborate de OOA-PDL se supun analizei BPN şi aprobării CNC, la propunerea Biroului Permanent Naţional.

6. Grupurile interne
6A. Grupul Parlamentar al Partidului Democrat Liberal

Art. 66. (1) Grupul Parlamentar (GP) al PDL este format din toţi deputaţii şi senatorii aleşi pe listele PDL.

(2) Principala obligaţie a GP este promovarea politicii partidului în întreaga activitate parlamentară.

(3) Conducerea GP al PDL este asigurată alternativ, de la o sesiune parlamentară la alta, de liderii grupurilor parlamentare ale PDL din cele doua Camere ale Parlamentului.

Art. 67. (1) GP poate delega reprezentanţi în orice colectiv al partidului care elaborează propuneri cu caracter normativ.

(2) Pentru activitatea din Parlament, GP înaintează BPN analize şi propuneri în vederea avizării. Deciziile BPN sunt obligatorii.

Art. 68. Membrilor GP le este interzisa exprimarea în Parlament a unor poziţii divergente liniei politice a partidului.

6B. Guvernul Alternativa al PDL şi comisiile de specialitate

Art. 69. (1) Când partidul nu este la guvernare, se constituie Guvernul Alternativă (GA), care:

(a) poate delega reprezentanţi în orice colectiv al partidului care elaborează propuneri cu caracter normativ;

(b) înaintează BPN analize şi propuneri, în vederea avizării pentru activitatea din Parlament. Deciziile BPN sunt obligatorii.

(2) In activitatea sa GA va colabora cu comisiile de specialitate ale partidului

Art. 70. Comisiile de specialitate reprezintă organismele de dezbatere, de analiză şi decizie asupra strategiilor şi a politicilor fundamentale ale partidului la nivel naţional.

Art. 71. (1) Organizarea şi funcţionarea GA, sunt stabilite prin regulament, aprobat de către CNC, la propunerea BPN.

(2) Comisiile de specialitate  îşi desfăşoară activitatea conform regulamentului, aprobat de către CNC, la propunerea BPN.

6C. Comisia de Dezvoltare Locala şi Regională

Art. 72. (1) Comisia de dezvoltare locală şi regională (CDLR) este constituită din trei reprezentanţi ai preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene, primarilor de municipii, parlamentarilor şi membrilor guvernului (când partidul se află la guvernare).

(2) Membrii comisiei sunt aleşi, cu majoritate de voturi, pe fiecare categorie în parte, de totalitatea preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene, respectiv a primarilor de municipii, a parlamentarilor şi a membrilor guvernului.

(3) Preşedintele comisiei este ales de membrii comisiei cu majoritate de voturi.

(4) Comisia se formează în maxim 30 de zile de la şedinţa CNC de alegere a BPN.

(5) Funcţionarea comisiei este stabilita prin ROT.

Titlul III. Conducerea NaŢionalĂ
7. Convenţia Naţională
7A. Atribuţii generale

Art. 73. (1) Convenţia Naţională este organul suprem de conducere al Partidului Democrat Liberal, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Convenţia Naţională este unica instanţa care stabileşte linia politică generală a partidului, alege Moţiunea, preşedinţii CNSEL şi CNRC şi adoptă Statutul.

(3) Convenţia Naţională dezbate rapoartele CNC, CNSEL şi CNRC precum şi litigii şi alte probleme de competenţa sa.

7B. Convocarea şi delegaţii

Art. 74. Convenţia Naţională Ordinară se reuneşte din patru în patru ani, la convocarea CNC.

Art. 75. (1) Cu cel puţin 90 de zile înainte, CNC în funcţie, la propunerea BPN, stabileşte:

a) locul şi data CN;

b) timpul de desfăşurare;

c) numărul de delegaţi şi invitaţi;

d) componenţa nominală a Comisiei de Organizare a CN, COCN formata din 9 persoane.

(2) Numărul de delegaţi la CN nu poate fi mai mic de 1000. Aceştia sunt delegaţi de drept şi delegaţi aleşi în organizaţiile judeţene.

Art. 76. Sunt delegaţi de drept:

a) membrii CNC în funcţie;

b) membrii CNSEL şi ai CNRC în funcţie;

c) personalităţi marcante, membri PDL, aprobaţi nominal de CNC la propunerea BPN.

Art. 77. În fiecare organizaţie judeţeană, BPJ alege un număr de delegaţi în conformitate cu norma de reprezentare hotărâtă de COCN – având în vedere, în principal, rezultatele electorale.

7C. Moţiuni

Art. 78. Moţiunile sunt alternative programatice în privinţa liniei politice a partidului.

Art. 79. Moţiunea câştigătoare devine Programul de acţiune politica al Partidului Democrat Liberal pentru următorii 4 ani.

Art. 80. (1) Membrii care doresc sa promoveze o moţiune trebuie să depună proiectul acesteia la COCN cu cel puţin 70 de zile înaintea datei de desfăşurare a CN, însoţit de numele liderului şi semnăturile a 35 de membri care formează grupul de promovare.

(2) Analiza în COCN se face în termen de maximum 3 zile, în prezenţa a 3 reprezentanţi ai grupului de promovare a moţiunii respective.

Art. 81. Cu cel puţin 65 de zile înaintea datei de desfăşurare a CN liderii moţiunilor trebuie să primească de la COCN, în scris, acceptarea proiectelor de moţiune ce reprezintă confirmarea îndeplinirii condiţiilor de formă necesare pentru introducerea moţiunii.

Art. 82. Daca COCN nu acceptă un proiect de moţiune, în cel mult 3 zile de la primirea răspunsului, liderul moţiunii poate face apel la CNC, care este obligat să se întrunească în cel mult 7 zile de la primirea sesizării şi să dea soluţia care rămâne definitivă.

Art. 83. Numai proiectele acceptate pot fi difuzate organizaţiilor judeţene prin grija liderului şi a grupului de promovare.

Art. 84. (1) BPJ şi respectiv BPSMB organizează dezbateri asupra tuturor proiectelor de moţiune la cererea liderilor moţiunilor, cu cel puţin 50 de zile înaintea datei de desfăşurare a CN, invitând la dezbatere pe toţi membrii CDJ (BPSMB).

 

(2) La aceste dezbateri nu este necesară întrunirea majorităţii membrilor CDJ (BPSMB).


(3) Proiectele de moţiune sunt susţinute de lideri sau de membri ai grupurilor de promovare;
(4) Orice proiect de moţiune se dezbate cel puţin 90 de minute.

Art. 85. (1) Cu cel puţin 10 zile înainte de data convocării Convenţiei Naţionale, CDJ (BPSMB), întrunit statutar, se pronunţa prin votul secret al majorităţii membrilor, pentru susţinerea sau nesusţinerea uneia sau mai multor moţiuni.

Neîntrunirea majorităţii membrilor CDJ (BPSMB) la aceasta convocare determină nesusţinerea nici unuia din proiectele de moţiune.

(2) Susţinerea unei moţiuni se stabileşte prin votul secret al majorităţii celor prezenţi.

(3) Decizia se transmite de îndată COCN.

(4) CDJ (BPSMB) nu poate da mandat imperativ delegaţilor la CN pentru a vota sau nu o anumită moţiune.

Art. 86. (1) Un proiect de moţiune devine moţiune acceptată ce se dezbate în Convenţia Naţională daca întruneşte – în conformitate cu art. 85 – susţinerea a cel puţin 10 CDJ (BPSMB).

(2) Liderii moţiunilor ce au întrunit susţinerea a cel puţin 10 CDJ (BPSMB) transmit, în scris, COCN, cu cel puţin 5 zile înaintea datei de desfăşurare a CN, lista cu numele a cel mult 5 purtători de cuvânt dintre membrii grupului de promovare, care vor susţine moţiunea în cadrul dezbaterilor din cadrul Convenţiei.

(3) Termenele de la art. 80-86 sunt termene de decădere.

Art. 87. (1) Daca la termenul fixat prin art. 80 nu s-a depus niciun proiect de moţiune, funcţia de preşedinte al PDL devine vacantă imediat.

(2) În caz de vacantare a funcţiei de preşedinte al partidului, CNC se întruneşte în cel mult 5 zile şi numeşte un Comitet Dirigent format din 3 membri ai BPN care urmează să îndeplinească, pentru maximum 90 de zile, atribuţiile curente ale preşedintelui, perioadă în care se organizează o nouă CN. Comitetul Dirigent ia hotărâri prin consens.

Art. 88. (1) Liderul şi grupul de promovare a oricărei moţiuni au dreptul sa facă, atât în public, cât şi în interiorul partidului, numai declaraţii despre propria moţiune şi/sau persoanele care o susţin.

(2) Orice declaraţie, în interiorul sau în afara partidului, despre o altă moţiune şi/sau persoanele care o susţin, se constată de COCN şi determină descalificarea imediată a moţiunii respective.

(3) În cel mult 24 de ore, liderul moţiunii descalificate poate face apel la CNSEL care stabileşte soluţia definitivă în maximum 48 de ore de la sesizare.

7D. Alegerile în Convenţia Naţională

Art. 89. (1) În CN se aleg prin votul secret al majorităţii delegaţilor prezenţi:

a) una dintre moţiunile prezentate;

b) preşedintele CNSEL;

c) preşedintele CNRC.

(2) Moţiunea câştigătoare devine Programul Politic de acţiune al Partidului Democrat Liberal. Liderul moţiunii care obţine majoritatea voturilor valabil exprimate este declarat Preşedinte al PDL. Primul semnatar din grupul de promovare a moţiunii câştigătoare este declarat Preşedinte Executiv al PDL. Ceilalţi 34 de membri ai grupului de promovare devin membri ai CNC.

(3) De la moţiunile care nu au obţinut majoritatea voturilor, dar au obţinut cel puţin 10% din voturile valabil exprimate la primul tur de scrutin, liderul şi un număr proporţional de susţinători dintre membrii grupului de promovare, desemnaţi de către liderul moţiunii, vor deveni membri ai CNC.

Art. 90. (1) Pentru alegerea moţiunii se organizează dezbateri în plenul CN şi eventual pe secţiuni.

(2) Moţiunile sunt prezentate, în perioade de timp egale, de către liderul moţiunii şi reprezentaţii săi desemnaţi conform art. 86 alin (2). Perioada de timp este stabilită de către COCN. Ordinea de prezentare se stabileşte de COCN prin tragere la sorţi în prezenţa a câte unui reprezentant din partea fiecărei moţiuni acceptate. Dezbaterile sunt conduse de preşedintele COCN care nu poate face parte din grupul de promovare a nici unei moţiuni.

(3) În cursul dezbaterilor, liderul şi reprezentaţii săi vor răspunde şi la întrebările delegaţilor.

Art. 91. (1) Pentru alegerile din CN se întocmesc trei buletine de vot pe care se înscriu:

1. titlurile moţiunilor care se dezbat şi numele liderilor acestora;

2. candidaţii pentru funcţia de preşedinte al CNSEL;

3. candidaţii pentru funcţia de preşedinte al CNRC.

Art. 92. (1) Votul delegaţilor este secret. Ei vor opta:

a) pentru sau împotriva moţiunii unice, şi unul dintre candidaţii pentru funcţia de preşedinte al CNSEL, respectiv unul dintre candidaţii pentru funcţia de preşedinte al CNRC, când exista o singură moţiune;

b) pentru una dintre moţiunile prezentate, când există mai multe moţiuni, unul dintre candidaţii pentru funcţia de preşedinte al CNSEL, respectiv unul dintre candidaţii pentru funcţia de preşedinte al CNRC.

(2) Dacă nici una dintre moţiuni sau nici unul dintre candidaţii pentru funcţia de preşedinte CNSEL, respectiv CNRC, nu obţine majoritatea voturilor valabil exprimate se realizează un al doilea tur de scrutin, între primele două moţiuni, respectiv între primii doi candidaţi la preşedinţia CNSEL, respectiv CNRC, în ordinea voturilor.

7E. Convenţia Naţională Extraordinară

Art. 93. (1) În situaţii speciale se pot convoca CN Extraordinare.

(2) CNC hotărăşte convocarea CNE prin votul majorităţii membrilor prezenţi, la cererea:

a) Preşedintelui partidului;

b) Majoritatea membrilor BPN;

c) Majoritatea preşedinţilor BPJ (BPSMB), cu acordul BPJ (BPSMB) respective;

d) 3/4 dintre membrii CNSEL sau CNRC, numai pentru probleme specifice.

(3) Pentru CNE nu este necesară respectarea termenelor prevăzute pentru CNO.
Toate aspectele organizatorice legate de convocarea şi desfăşurarea CNE, inclusiv posibilitatea depunerii de moţiuni, se stabilesc în CNC care hotărăşte convocarea.

8. Preşedintele partidului

Art. 94. Preşedintele este conducătorul politic al partidului, persoana care sintetizează elementele de identificare ale partidului si, totodată, simbolizează valorile sale ideologice şi politice fundamentale. În acest sens, el este liderul doctrinar şi de imagine al partidului.

Art. 95. În îndeplinirea funcţiei sale, Preşedintele partidului are următoarele competenţe:

(a) garantează aplicarea Statutului şi a Programul Partidului, supunând dezbaterii şi deciziei organelor competente neconcordanţele sesizate;

(b) identifică actualizările care sunt necesare spre a menţine în concordanţă Programul Partidului cu evoluţia situaţiei economico-sociale din ţară, precum şi cu situaţia internaţională şi le supune dezbaterii şi deciziei organismelor de conducere naţională, potrivit competentelor ce le revin acestora;

(c) reprezintă partidul în cadrul manifestărilor oficiale interne şi externe pe baza mandatului stabilit de organismele de conducere naţională, potrivit competentelor ce le revin;

(d) prezidează lucrările CN, CNC, CDN şi BPN la care este prezent;

(e) urmăreşte punerea în aplicare a hotărârilor CN, CNC şi a deciziilor CDN şi BPN;

(f) emite dispoziţii pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor CNC şi a deciziilor CDN şi BPN;

(g) prezintă, periodic, în CNC rapoarte asupra stadiului îndeplinirii obiectivelor politice angajate prin Programul partidului;

(h) prezintă în Conferinţa Naţionala Anuală a partidului (CNA), Raportul anual de activitate şi Programul de activitate pentru anul următor;

(i) propune, motivat, organismului de decizie competent demiterea din funcţie a oricărei persoane care deţine funcţii de conducere în partid;

(j) coordonează activitatea Guvernului Alternativă;

(k) prezidează întrunirile conducerii PDL cu membrii Guvernului sau reuniunile Guvernului Alternativă.

Art. 96. Preşedintele PDL, este ales de CN odată cu votarea moţiunilor, în persoana liderului moţiunii câştigătoare.

9. Preşedintele executiv al partiduluiArt. 97. În îndeplinirea funcţiilor sale, preşedintele executiv al partidului are următoarele competenţe:

a) conduce activitatea de punere în practica a hotărârilor CNC şi CD şi a deciziilor BPN;

b) prezidează şedinţele CNC, CD şi BPN în absenţa preşedintelui partidului;

c) coordonează activitatea grupurilor şi a împuterniciţilor speciali ai BPN precum şi a organizaţiilor interne în vederea integrării activităţii acestora în acţiunea unitară a partidului;

d) reprezintă partidul în cadrul manifestărilor oficiale interne şi externe pe baza mandatului stabilit de organismele de conducere naţională, potrivit competenţelor ce le revin;

e) îndeplineşte orice atribuţii delegate de către preşedintele partidului.

Art. 98. Preşedintele executiv al PDL este ales de CN odată cu votarea moţiunilor, în persoana primului semnatar din grupul de promovare a moţiunii câştigătoare.

10. Consiliul Naţional de Coordonare
10A. Funcţia şi atribuţiile

Art. 99. (1) Consiliul Naţional de Coordonare (CNC) este organul de conducere, decizie politică şi organizatorică al PDL în perioada dintre Convenţiile Naţionale. În acest sens, CNC poate adoptă orice hotărâre de competenţa CN, cu excepţia adoptării de noi moţiuni, a unui nou Statut sau alegerii unor noi preşedinţi ai CNSEL şi CNRC.

(2) CNC adoptă hotărâri în prezenta majorităţii membrilor, cu majoritatea voturilor exprimate, daca prin dispoziţii speciale ale prezentului Statut nu se prevede altfel.

Art. 100. (1) În cazul în care împrejurările impun de urgenţă o schimbare majoră a Programului Partidului sau a Statutului, CNC poate adopta astfel de hotărâri cu obligaţia de a le supune ratificării Convenţiei Naţionale.

(2) Hotărârile de la alineatul (1) se adopta cu 2/3 din voturile exprimate.

Art. 101. CNC are următoarele atribuţii:

a) analizează şi aprobă, la propunerea BPN, adaptările şi actualizările aduse Programului în vigoare în raport cu evoluţia situaţiei economico-sociale din ţară, precum şi a situaţiei internaţionale;

b) analizează activitatea BPN şi adoptă masurile care se impun;

c) analizează rapoartele BPN sau CDN privind activitatea parlamentară, guvernarea ţării precum şi cele referitoare la alte probleme majore, adoptând măsurile ce se impun;

d) aprobă propunerile BPN sau CDN privind politica electorală la nivel naţional, cu prilejul alegerilor locale, parlamentare sau prezidenţiale;

e) aprobă, la propunerea BPN, retragerea din Guvern a unora, sau a tuturor membrilor PDL, după caz;

f) aprobă, la propunerea BPN, regulamentele prevăzute în competenţa sa prin prezentul Statut;

g) analizează informările CNRC şi ale CNSEL, adoptând hotărârile sau instrucţiunile care devin obligatorii pentru BPN;

h) hotărăşte asupra sancţiunilor de competenţa sa şi poate propune CN sancţionarea membrilor ce ocupa funcţii alese de către CN;

i) alege, în prima şedinţă după ce CN a adoptat o moţiune, şi ori de cate ori este necesar, prin vot secret, cu majoritatea voturilor exprimate, vicepreşedinţii, secretarul general, secretarii executivi şi trezorierul BPN; de asemenea, alege membrii CNSEL şi CNRC, prin vot secret, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute de candidaţi;

j) demite prin vot secret, pe unii membri ai BPN, la propunerea preşedintelui partidului, a BPN sau la propunerea a cel puţin 1/4 din preşedinţii BPJ (BPSMB) cu acordul BPJ (BPSMB) respective;

k) alege, prin vot secret, cu majoritatea voturilor exprimate, candidaţii PDL la funcţia de preşedinte al României, prim-ministru, ministru şi cele asimilate funcţiei de ministru;

l) convoacă în sesiune ordinară sau extraordinară, după caz, Convenţia Naţională a Partidului;

m) angajează răspunderea politica a BPN cu excepţia Preşedintelui partidului, adoptând în acest sens o moţiune de neîncredere la propunerea a cel puţin 1/3 din membrii CNC care se va adopta cu votul majorităţii absolute a membrilor săi. În cazul adoptării, BPN este demis şi au loc noi alegeri;

n) modifică componenţa proprie, prin cooptarea reprezentanţilor altor formaţiuni politice cu care PDL încheie colaborări, afilieri sau fuziuni;

o) aprobă şi anulează alianţele politice, electorale şi politica de coaliţie parlamentară şi/sau guvernamentală;

p) aprobă, la propunerea BPN, criteriile de întocmire a listelor pentru alegerile parlamentare, pe baza celor privind cariera politică stabilite prin prezentul Statut şi respectivul regulament;

q) soluţionează litigiile privind întocmirea listelor pentru alegerile parlamentare, în cazurile în care exista contestaţii la hotărârile adoptate, în acest sens, de către CDN. Hotărârile adoptate de CNC în aceste cazuri sunt definitive.

10B. Componenţa Consiliului Naţional de Coordonare

Art. 102. (1) Consiliul Naţional de Coordonare este format din:

A. membri de drept:

1.      membrii CDN;

2.      foştii preşedinţi ai partidului dacă au rămas membri PDL;

3.      membrii CNSEL şi CNRC;

4.      miniştrii în exerciţiu membri PDL sau membrii Guvernului Alternativă al PDL;

5.      preşedinţii comisiilor de specialitate;

6.      reprezentanţii PDL în Parlamentul României şi în Parlamentul European;

7.      preşedinţii sau, după caz, vicepreşedinţii sau liderii grupurilor de consilieri ai Consiliilor Judeţene sau al municipiului Bucureşti, membri PDL;

8.      primarul general al municipiului Bucureşti, primarii municipiilor reşedinţă de judeţ şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti sau, după caz, viceprimarii, membri PDL;

9.      preşedinţii organizaţiilor interne ale PDL de nivel judeţean;

10.  cele 35 persoane din grupul de promovare a moţiunii câştigătoare precum şi persoanele desemnate de liderii moţiunilor respinse prin vot, care au obţinut peste 10% din voturi, conform art. 89 alin. (3).

B. membri aleşi de BPJ şi BPSMB, după norma de reprezentare stabilită de către BPN, în conformitate cu rezultatele electorale, situaţia specifică a populaţiei din fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti, numărul de membri, precum şi cu o reprezentare corespunzătoare a femeilor.

(2) Membrii aleşi vor putea fi înlocuiţi în oricare moment de acelaşi organism care i-a desemnat, sub rezerva unei comunicări scrise către BPN.

Art. 103. CNC poate stabili prin vot participarea la reuniunile sale şi a altor persoane, la propunerea BPN, CNSEL sau CNRC.

10C. Convocarea Consiliului Naţional de Coordonare

Art. 104. (1) CNC se reuneşte semestrial sau ori de câte ori este nevoie.
(2) Convocarea pentru şedinţele ordinare este făcuta de BPN. Pentru şedinţe extraordinare CNC poate fi convocat la cererea:

a) BPN;

b) Preşedintelui partidului;

c) a cel puţin 1/4 din preşedinţii BPJ (BPSMB), cu acordul BPJ (BPSMB) respective.

Art. 105. Şedinţele ordinare ale CNC se anunţă cu minimum 7 zile, iar cele extraordinare cu minimum 48 ore înainte de data convocării.

11. Conferinţa Naţionala Anuală a partiduluiArt. 106. (1) Conferinţa Naţionala Anuală (CNA) este reuniunea consacrată analizei activităţii partidului desfăşurată în ultimele 12 luni, precum şi proiectării acţiunii politice a partidului pentru următoarele 12 luni.

(2) Conferinţa are loc în ultima decadă a lunii august, înainte de începerea sesiunii parlamentare.

Art. 107. (1) În cadrul conferinţei, preşedintele partidului va prezenta Raportul Anual de Activitate şi va susţine Temele de Dezbatere Politica pentru anul următor.

(2) Raportul Anual de Activitate şi Temele de Dezbatere Politică pentru anul următor sunt întocmite de către BPN.

(3) În dezbaterile din cadrul conferinţei, reprezentanţii organizaţiilor locale se pot pronunţa formulând observaţii şi propuneri.

(4) Temele de Dezbatere Politică aprobate de CNA devin obligatorii pentru activitatea tuturor organismelor de conducere ale partidului, precum şi pentru acţiunea politică a fiecărui membru şi militant.

Art. 108. (1) CNA aprobă Raportul Anual de Activitate şi Temele de Dezbatere Politică;
(2) În cazul în care Raportul sau Temele nu sunt aprobate, CNC se întruneşte, obligatoriu, în termen de maximum 30 de zile, şi ia în discuţie activitatea BPN, propunând măsuri în consecinţă.

Art. 109. La Conferinţa Anuala participă de drept membrii CNC, precum şi cel puţin câte un reprezentant al fiecărei organizaţii locale, în conformitate cu norma de reprezentare stabilită de BPN, avându-se în vedere, în principal, rezultatele electorale.

12. Colegiul Director NaţionalArt. 110. (1) Colegiul Director Naţional (CDN) este organul de conducere a activităţii PDL în perioada dintre şedinţele CNC şi este format din membrii BPN, preşedinţii organizaţiilor interne de nivel naţional, preşedinţii organizaţiilor judeţene, preşedintele organizaţiei municipiului Bucureşti şi preşedinţii organizaţiilor de sector din municipiul Bucureşti, preşedintele CDLR, trezorierul.

(2) La reuniunile CDN participa de drept, Preşedinţii CNSEL şi CNRC.

(3) CDN se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie la convocarea Preşedintelui partidului, a ½ + 1 dintre membrii BPN, a ¼ între membrii săi sau a ½ + 1 dintre preşedinţii BPJ (BPSMB).

Art. 111. (1) CDN are următoarele atribuţii:

a) aprobă acţiunile politice curente ale partidului, precum şi modul de coordonare a programelor politice sectoriale, propuse de către BPN;

b) aprobă iniţierea şi punerea în practică de către BPN a politicii de alianţe a partidului;

c) propune CNC încheierea unor alianţe electorale politice si/sau electorale, inclusiv cu liste comune, precum şi politica de coaliţie parlamentară şi/sau guvernamentală;

d) aprobă principiile de bază şi limitele mandatelor de negociere politică pentru reprezentanţii partidului, la propunerea BPN;

e) propune CNC persoana desemnată de BPN pentru formarea guvernului;

f) deliberează asupra contestaţiilor şi litigiilor privind întocmirea listelor electorale pentru alegerile parlamentare şi ia hotărâri în acest sens. În cazul în care hotărârea CDN este contestată, competenţa de soluţionare aparţine CNC, a cărui hotărâre este definitivă;

g) analizează modul de transpunere în practică a politicii partidului în teritoriu;

h) hotărăşte direcţiile principale pe baza cărora îşi desfăşoară activitatea organizaţiile teritoriale;

i) analizează şi aprobă activitatea politică şi acţiunile de dezvoltare a organizaţiilor teritoriale;

j) analizează activitatea organizatorică în teritoriu, relaţiile organizaţiilor teritoriale cu BPN şi hotărăşte măsuri în aceasta privinţă;

k) deliberează asupra contestaţiilor şi litigiilor privind întocmirea listelor electorale pentru alegerile administrative locale la municipii reşedinţa de judeţ, judeţe, sectoare şi Municipiul Bucureşti şi ia hotărâri în acest sens, care sunt definitive. Avizează propunerile făcute de BPJ (BPMB) pentru funcţiile de prefect şi subprefect;

l) îndeplineşte orice sarcini atribuite de CNC sau CN;

m) poate adopta propunerea de sancţionare a membrilor care ocupă funcţii alese în CN şi o transmite către CNC;

(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, CDN adoptă decizii cu votul majorităţii membrilor prezenţi;

13. Biroul Permanent Naţional
13A. Funcţia şi atribuţiile

Art. 112. BPN este organismul permanent de conducere a activităţii partidului între două şedinţe consecutive ale CDN.

Art.113. (1) BPN are următoarele atribuţii:

a) organizează şi conduce întreaga activitate internă şi internaţională a partidului între două şedinţe consecutive de CNC;

b) conduce, îndrumă şi coordonează activitatea tuturor organismelor partidului, cu excepţia CDN, CNC, CN, CNSEL şi CNRE;

c) defineşte linia politică concretă şi priorităţile partidului, coordonează între ele programele politice sectoriale şi le propune spre analiza şi aprobare CDN sau, după caz, CNC;

d) elaborează metodele şi asigură mijloacele pentru realizarea programelor politice ale partidului;

e) monitorizează şi analizează activitatea autoritarilor statului şi adoptă măsurile care se impun ca reacţie la acţiunile acestora;

f) stabileşte politica de urmat faţă de instituţiile statului;

g) supune spre aprobare CDN principiile de bază şi limitele mandatelor de negociere politică pentru reprezentanţii partidului şi supune, ulterior ratificării în prima şedinţă a CNC rezultatele negocierilor respective;

h) organizează relaţiile cu alte partide, grupări şi formaţiuni politice, sindicate, precum şi cu organismele şi structurile administraţiei locale şi ale societăţii civile;

i) iniţiază cu aprobarea CDN sau, după caz, CNC politicile de alianţe ale partidului, ori încheierea unor alianţe electorale inclusiv cele cu liste de candidaţi comune, precum şi politica de coaliţie parlamentară şi guvernamentală;

j) stabileşte tactica şi strategia activităţii guvernamentale a partidului şi analizează activitatea reprezentanţilor săi în autorităţile administraţiei publice centrale;

k) organizează şi conduce întreaga activitate internaţională între două şedinţe consecutive ale CNC;

l) propune CDN includerea pe listele pentru alegerile parlamentare a Preşedintelui Partidului, preşedintelui CNSEL şi preşedintelui CNRC;

m) ratifică liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat;

n) ratifică candidaturile pentru funcţiile eligibile ale Camerelor Parlamentului şi ale Parlamentului European;

o) stabileşte tactica şi strategia activităţii parlamentare a partidului si, în acest context, adoptă programele legislative şi avizează principalele iniţiative legislative ale partidului;

p) conduce şi coordonează campaniile electorale;

q) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în prezentul Statut, putând întreprinde totodată orice alte măsuri concrete necesare îndeplinirii obligaţiilor sale statutare;

r) sancţionează membri de partid cu funcţii alese sau numite în interiorul partidului sau dobândite prin susţinerea partidului, cu excepţia celor aleşi în CNC şi CN;

s) stabileşte măsuri organizatorice în BPJ şi BPS a căror activitate politică se dovedeşte ca este ineficientă şi poate organiza noi alegeri;

t) coordonează activitatea comisiilor de specialitate;

(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, BPN adoptă decizii cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

13B. Componenţa şi structura Biroului Permanent Naţional

Art. 114. (1) Din BPN fac parte:

a) Preşedintele partidului;

b) Preşedintele Executiv al partidului;

c) Secretarul General;

d) 10 vicepreşedinţi;

e) 14 secretari executivi;

f) liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat;

g) președinții organizațiilor interne la nivel național

(2) La reuniunile BPN participă, de drept, preşedinţii CNSEL şi CNRC, miniştrii în exerciţiu.

(3) În cazurile în care persoanele prevăzute la alin (2) sunt convocate, prezenta lor este obligatorie.

Art. 115. (1) BPN organizează grupuri de lucru pe proiecte politice. Grupul de lucru va avea ca responsabil un vicepreşedinte şi ca membri secretarul executiv în domeniu, precum şi alţi membri PDL, daca se consideră necesar.

(2) Secretariatele BPN sunt structurate astfel:

1) Secretariatul pentru Strategii şi Relaţii Politice (SSRP);

2) Secretariatul Cancelariei (SC);

3) Secretariatul pentru Resurse Umane, Militanţi şi Gestiunea Carierei (SRUMGC);

4) Secretariatul Imagine, Relaţii cu mass-media şi Purtător de cuvânt (SIRP);

5) Secretariatul pentru Relaţii Internaţionale (SRI);

6) Secretariatul pentru Politici Economice (SPE);

7) Secretariatul pentru Politici Sociale (SPS);

8) Secretariatul pentru Politici privind Administraţia Publică, Locală şi Centrală (SPAPLC);

9) Secretariatul pentru Relaţiile cu Sindicate, Patronate, Organizaţii Neguvernamentale şi grupurile de cetăţeni (SRSPONG);

10) Secretariatul pentru Politici în Justiţie, Siguranţă Naţională, Ordine Publică şi Siguranţa Cetăţeanului (SPJSOS);

11) Secretariatul pentru Politici în Agricultură, Silvicultură, Mediu şi Dezvoltare Rurală (SPASMDR);

12) Secretariatul pentru Politici în Educaţie, Cultură, Culte, Minorităţi şi Sport (SPECCMS);

13) Secretariatul pentru Politici în Mediul de Afaceri (SPMA);

14) Secretariatul pentru Egalitate de Şanse (SES);

(3) În prima şedinţa de după alegeri, BPN stabileşte responsabilităţile secretarilor executivi.

13C. Alegerea Biroului Permanent Naţional

Art.116. (1) În prima şedinţa a CNC, convocată după CN în care s-a votat o moţiune, vor fi aleşi, prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi, vicepreşedinţii, secretarul general, secretarii executivi şi trezorierul.

(2) Alegerea se face succesiv: în prima etapă vicepreşedinţi, secretar general şi trezorier, în a doua etapă secretari executivi potrivit cu structura BPN.

În cazul secretarului general şi al trezorierului, dacă în primul tur nici unul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea necesară, se organizează un nou tur de scrutin cu participarea celor doi candidaţi care au obţinut cele mai multe voturi.

În cazul vicepreşedinţilor şi al secretarilor executivi dacă în primul tur numărul candidaţilor care au obţinut majoritatea necesară este mai mic decât numărul posturilor vacante, se organizează un nou tur de scrutin. La noul tur de scrutin va participa un număr de candidaţi de maxim doua ori mai mare decât numărul de posturi vacante, în ordinea voturilor obţinute.

Procedura se repeta până la ocuparea tuturor posturilor vacante.

(3) Candidaturile se depun pe funcţii, în scris, la Preşedintele Partidului, cu cel puţin 3 zile înaintea şedinţei respective. Aceste candidaturi se transmit BPJ, cu 2 zile înainte de şedinţa CNC.

(4) O persoană poate candida succesiv, la funcţiile de vicepreşedinte sau secretar general sau trezorier şi secretar executiv.

(5) Ori de câte ori este necesar, CNC va completa BPN, procedând conform alineatelor precedente.

13D. Responsabilităţile în Biroul Permanent Naţional

Art. 117. (1) Preşedintele este conducătorul politic şi de imagine, precum şi coordonatorul întregii acţiuni politice a partidului. El este garantul aplicării şi respectării prevederilor statutare de către BPN şi CDN şi răspunde de punerea în practică a Programului Politic, a celorlalte documente programatice precum şi a hotărârilor şi deciziilor CNC, CDN şi BPN.

(2) Preşedintele partidului prezidează lucrările BPN, CDN şi CNC. În absenţa preşedintelui, lucrările sunt prezidate de preşedintele executiv.

Art. 118. (1) Preşedintele executiv conduce activitatea de punere în practică a hotărârilor CNC şi a deciziilor CDN şi BPN, coordonează activitatea organizaţiilor interne ale partidului şi răspunde de realizarea programelor şi proiectelor politice. În absenţa preşedintelui preiau toate atribuţiile acestuia.

(2) Preşedintele executiv al partidului prezidează lucrările BPN, CDN şi CNC în absenta preşedintelui.

Art. 119. (1)Secretarul general este responsabil pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor CNC şi a deciziilor CDN şi BPN. El coordonează activitatea din organizaţiile judeţene şi a secretarilor executivi şi implementează programele şi proiectele politice aprobate de CNC, CDN şi BPN.

(2) Secretarul general este de asemenea responsabil pentru activitatea de relaţii cu alte organizaţii politice din ţară.

Art. 120. (1) Vicepreşedinţii sunt liderii acţiunii politice şi de imagine ai partidului, putând exprima public poziţia partidului în legătura cu temele politice de actualitate.

(2) Vicepreşedinţii primesc din partea BPN însărcinările specifice, permanente sau pentru o perioada determinată, pe domenii sau programe şi proiecte politice.

Art. 121. (1) Secretarii executivi primesc din partea BPN însărcinările specifice, permanente sau pentru o perioadă, pe domenii sau proiecte politice.

(2) Secretarii executivi pot exprima public poziţia partidului numai în problemele specifice domeniului lor de activitate.

13E. Funcţionarea Biroului Permanent Naţional

Art. 122. (1) BPN se reuneşte, săptămânal sau ori de cate ori este necesar, la propunerea Preşedintelui, preşedintelui executiv, a oricărui vicepreşedinte, a secretarului general sau a unuia dintre liderii grupurilor parlamentare.

(2) Lucrările BPN se desfăşoară valabil în prezenta majorităţii membrilor, sub conducerea Preşedintelui partidului sau, în lipsa acestuia, a preşedintelui executiv sau a secretarului general.

(3) Deciziile BPN se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Art. 123. (1) Membrii BPN sunt solidar răspunzători în întreaga activitate a acestuia.

(2) Membrii BPN răspund de asemenea în nume propriu în fata CNC pentru activitatea desfăşurată.

(3) Organizarea şi funcţionarea BPN sunt prevăzute în regulamentul BPN.

14. Comisiile naţionale
14A. Comisia Naţionala pentru Statut, Etică şi Litigii

Art. 124. (1) Comisia Naţionala pentru Statut, Etică şi Litigii (CNSEL) este garantul respectării prevederilor Statutului, precum şi a regulamentelor adoptate, pe baza şi pentru aplicarea acestuia, de către organismele şi membrii partidului;

(2) CNSEL garantează, de asemenea, tuturor membrilor partidului respectarea drepturilor recunoscute prin Statut şi soluţionează toate litigiile din cadrul partidului, potrivit art. 30 – 31.

Art. 125. (1) CNSEL poate fi sesizată, sau se poate autosesiza în legătura cu neconcordanta dintre decizii sau hotărâri ale organismelor de conducere ale partidului şi prevederile Statutului.

(2) În termen de maxim 30 zile, CNSEL va soluţiona sesizarea respectivă.

(3) În cazul în care CNSEL consideră că o decizie sau o hotărâre, ori anumite prevederi ale acesteia sunt nestatutare, respectiva decizie sau hotărâre, ori respectivele prevederi ale acesteia nu îşi mai produc efectele pentru viitor, fiind considerate anulate.

(4) Asupra hotărârilor pronunţate de către CNSEL, potrivit dispoziţiilor alin. 3, organismul care a adoptat decizia sau hotărârea se pot adresa, cu contestaţie, în termen de 30 de zile, CNC, care se pronunţa cu votul majorităţii, în prima sa reuniune. Hotărârea CNC este definitivă.

Art. 126. (1) CNSEL este compusă dintr-un preşedinte ales de CN şi 8 membri aleşi de CNC în prima sa şedinţa. Preşedintele CNSEL nu poate avea nici o altă funcţie de nivel naţional în partid, în afară de membru CNC.

(2) În prima reuniune CNSEL alege, dintre membrii săi, un vicepreşedinte şi un secretar şi elaborează Regulamentul CNSEL pe care îl supune avizului BPN şi aprobării CNC.

Art. 127. CNSEL prezintă un raport CN şi, anual, sau ori de câte ori este nevoie, rapoarte CNC.

Art. 128. (1) În fiecare organizaţie judeţeană şi în organizaţia Municipiului Bucureşti se alege o Comisie Judeţeană de Statut, Etică şi Litigii (CJSEL, respectiv CMBSEL) compusă dintr-un preşedinte ales de CCJ (CCMB) şi 4 membri aleşi de BPJ (BPMB). Preşedintele CJSEL (CMBSEL) nu poate avea nici o altă funcţie de nivel judeţean (Municipiu Bucureşti) în partid, în afară de membru CCJ (CCMB).

(2) În prima sa reuniune, membrii CJSEL (CMBSEL) aleg, din rândurile lor, un vicepreşedinte şi un secretar.

(3) CJSEL (CMBSEL) sunt subordonate CNEL şi funcţionează după prevederile aceluiaşi regulament.

Art. 129. (1) Corespunzător atribuţiilor ce revin CNSEL, CJSEL (CMBSEL) poate fi sesizată sau se poate autosesiza în legătură cu neconcordanţa dintre decizii sau hotărâri ale CCL, BPL, BPJ (BPSMB) sau CDJ (CCSMB, CCMB) şi prevederile Statutului.

(2) În cazul în care CJSEL (CMBSEL) consideră că o decizie sau o hotărâre a unui organism prevăzut de alin (1), sau anumite prevederi ale acesteia sunt nestatutare, respectiva decizie sau hotărâre, ori respectivele prevederi ale acesteia nu îşi mai produc efectele pentru viitor, fiind considerate anulate.

(3) Organismul de conducere, ori acel membru de partid nemulţumit de hotărârea CJSEL (CMBSEL) se poate adresa, în termen de 30 de zile, CCJ (CCMB), care se pronunţa cu votul majorităţii, în prima reuniune.

(4) Împotriva hotărârii CCJ (CCMB) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile, la CNSEL, care este obligată să se pronunţe în maximum 30 de zile. Hotărârea CNSEL este definitivă.

14B. Comisia Naţionala de Revizie şi Control

Art. 130. (1) Comisia Naţionala de Revizie şi Control (CNRC) este organismul partidului însărcinat cu controlul economico-financiar intern al partidului, atât preventiv cât şi ulterior.

(2) CNRC controlează modul de realizare şi provenienţa fondurilor partidului, oportunitatea şi corectitudinea cheltuielilor, în conformitate cu legile în vigoare, prevederile Statutului şi regulamentului comisiei, modul de constituire şi întreţinere a patrimoniului partidului, precum şi orice altă activitate economică şi financiară a partidului, atât curenta, cât şi legată de campaniile electorale.

Art. 131. (1) CNRC este compusă dintr-un preşedinte ales de CN şi 6 membri aleşi de CNC în prima şedinţă.

(2) În prima sa reuniune CNRC alege, dintre membrii săi, 1 vicepreşedinte şi 1 secretar şi elaborează Regulamentul CNRC pe care îl supune avizului BPN şi aprobării CNC.

Art. 132. CNRC prezintă un raport CN şi poate cere, oricând, includerea pe ordinea de zi a BPN, CDN sau CNC a problemelor care ţin de activitatea sa.

Art. 133. (1) În fiecare organizaţie judeţeană şi a Municipiului Bucureşti se alege o CJRC (CMBRC), compusă dintr-un preşedinte, ales de CCJ (CCMB), şi doi membri, aleşi de BPJ (BPMB).

(2) CJRC (CMBRC) sunt subordonate CNRC şi funcţionează după prevederile aceluiaşi regulament.

Art. 134. CNRC şi CJRC (CMBRC) pot propune organismelor de conducere de la fiecare nivel, potrivit competentelor ce le revin, sancţiuni în legătura cu constatările efectuate.

TITLUL IV  CARIERA ÎN PARTIDUL DEMOCRAT LIBERAL

15. Gestionarea carierei şi candidatura în Partidul Democrat Liberal
15A. Gestionarea carierei

Art.135. Orice militant poate candida, în condiţiile prezentului statut şi a regulamentelor, pentru orice funcţie din interiorul partidului sau pentru funcţiile din afara partidului, din administraţia centrală sau locală care se obţin prin alegeri sau prin numiri cu sprijinul politic al partidului.

Art.136. (1) Activitatea militanţilor partidului este înregistrată şi urmărită de către Secretariatul Resurse Umane, Militanţi şi Gestionarea Carierei (SRUMGC), pe baza rapoartelor făcute de aceştia şi a verificării activităţii.

(2) Orice militant poate contesta în fata Biroului Permanent sau al Consiliului de Coordonare de la nivelul respectiv orice înscriere din fişa personală.

(3) Analiza candidaturii oricărui militant pentru o funcţie se face în prezenţa acestuia, pe baza fisei militantului prezentata de SRUMGC.

Art. 137. (1) SRUMGC poate propune BPN care, după avizare, transmite CNC şi alte criterii specifice de promovare decât cele prevăzute în actualul statut, cu cel puţin 6 luni înainte de desfăşurarea competiţiei interne pentru o funcţie.

(2) Criteriile sunt aduse la cunoştinţa tuturor militanţilor partidului şi sunt făcute publice de către SRUMGC.

(3) În situaţii excepţionale, BPN poate aproba derogări de la vechimea prevăzută în prezentul statut.

Un membru care a beneficiat, la un moment dat, de o derogare, beneficiază în continuare de aceasta derogare, chiar daca termenul de valabilitate a derogării a expirat.

15B. Candidatura pentru Birourile Permanente Locale şi Birourile Permanente Judeţene

Art. 138. (1) Pentru funcţia de membru al BPL poate candida orice militant, membru al organizaţiei locale respective, care are o vechime de minimum 1 an în partid şi o activitate de militant de cel puţin 6 luni, atestată ca atare de SRUMGC.

(2) Pentru funcţia de membru, cu excepţia funcţiei de preşedinte, al BPJ, poate candida orice militant, membru al organizaţiilor locale din judeţul respectiv, care are o vechime de minimum 1 an în partid şi o activitate de militant de cel puţin 6 luni, atestată ca atare de SRUMGC.

(3) Pentru a candida la funcţia de preşedinte al BPJ un militant, membru al organizaţiilor locale din judeţul respectiv, trebuie sa aibă o vechime de minimum 2 ani în partid şi o activitate de militant de cel puţin 1 an, atestata ca atare de SRUMGC.

(4) Toate candidaturile vor fi însoţite de un program de îmbunătăţire a activităţii respective ce va fi prezentat înainte de vot.

5) Toate precizările în privinţa modului de depunere, acceptare şi gestionare a candidaturilor se vor regăsi în regulamentul specific propus de BPN, avizat de CDN şi aprobat de CNC.

15C. Candidatura pentru Biroul Permanent Naţional

Art. 139. (1) Pentru BPN pot depune candidaturi numai membrii cu o vechime minimă de 3 ani în partid şi 2 ani ca militant.

(2) Alte precizări se regăsesc în Regulamentul de organizare şi funcţionare a CNC şi BPN.

15D. Candidatura pentru funcţiile parlamentare

Art. 140. (1) Pentru funcţiile de conducere ale celor două grupuri parlamentare, precum şi pentru funcţiile de conducere din organizarea celor două camere legislative, parlamentarii PDL pot depune candidaturi care vor fi supuse votului membrilor grupului parlamentar respectiv şi apoi ratificării BPN.

(2) Nu pot depune candidaturi pentru funcţiile prevăzute la alin (1) decât parlamentarii care au o vechime minima de 6 luni în Parlament.

(3) Alte precizări se regăsesc în Regulamentul GP, ce se supune avizării BPN şi aprobării CNC.

15E. Candidatura pentru Comisia Naţionala de Statut, Etică şi Litigii şi Comisia Naţională de Revizie şi Control

Art. 141. (1) Pentru funcţia de preşedinte al CNSEL, respectiv CNRC, poate candida orice delegat la CN care are cel puţin 3 ani vechime în partid şi o activitate de 2 ani ca militant.

(2) Cei aleşi vor demisiona din orice alta funcţie de nivel naţional din partid, în cel mult 10 zile de la alegere.

Art. 142. (1) Pentru funcţia de membru CNSEL, respectiv CNRC, poate candida orice membru care are o vechime în partid de cel puţin 3 ani şi o activitate de cel puţin 2 ani ca militant.

(2) Membrii CNSEL şi CNRC vor demisiona, în cel mult 10 zile de la alegere, din orice altă funcţie de nivel naţional.

Art. 143. (1) Pentru funcţia de preşedinte CJSEL (CMBSEL), respectiv CJRC (CMBRC), poate candida orice membru al organizaţiei teritoriale respective care are o vechime în partid de cel puţin 2 ani şi o activitate de 1 an ca militant. Cei aleşi vor demisiona, în cel mult 10 zile, din orice alta funcţie la nivel judeţean (Municipiul Bucureşti) în partid.

(2) Pentru funcţia de membru al CJSEL (CMBSEL), respectiv CJRC (CMBRC), poate candida orice membru al organizaţiei teritoriale respective care are o vechime în partid de 1 an şi o activitate de 6 luni ca militant. Membrii CJSEL (CMBSEL) şi CJRC (CMBRC) vor demisiona, în cel mult 10 zile de la alegere, din orice altă funcţie de nivel judeţean (Municipiu Bucureşti) în partid.

15F. Candidatura pentru funcţiile de Preşedinte şi Preşedinte Executiv ai Partidului Democrat Liberal

Art. 144. (1) Candidatura la funcţiile de Preşedinte al partidului se depune ca urmare a prezentării unui proiect de moţiune.

(2) Orice membru al partidului poate candida la aceasta funcţie dacă:


a) are o vechime în partid de cel puţin 5 ani şi 3 ani vechime ca militant;

b) depune, împreună cu grupul de promovare, la termenul prevăzut de prezentul Statut, un proiect de moţiune;

c) constituie un grup de promovare format din 35 de persoane;

d) are susţinerea necesară pentru proiectul de moţiune, conform prezentului Statut;

e) proiectul de moţiune este acceptat pentru dezbatere în CN, conform prevederilor prezentului Statut.

(3) Primul semnatar din grupul de promovare al unei moţiuni acceptate pentru dezbatere în CN este candidat la funcţia de Preşedinte Executiv al partidului. El trebuie sa îndeplinească prevederile alineatului 2, litera a.

16. Candidatura pentru funcţii în afara partidului
16A. Candidatura pentru funcţii în localităţi sau judeţe

Art. 145. Pentru orice funcţie în afara partidului care se obţine prin alegeri între candidaţi din partea partidelor sau se numeşte cu sprijin politic, organizaţia teritorială corespunzătoare este obligată să depună candidaturi.

Art. 146. (1) Candidaturile pentru funcţii alese sau numite la nivel local se propun de către BPL şi se aprobă de CCL, dintre militanţii care au o vechime de cel puţin 1 an în partid şi o activitate de militant de cel puţin 6 luni, recunoscute ca atare de SRUMGC.

(2) Orice militant poate ataca decizia CCL în termen de 7 zile. Litigiile apărute se judecă de către CCJ pentru candidaturile la nivel de comună, oraş şi municipii, şi de către CDN la nivel de municipii reşedinţa de judeţ, în termen de 10 zile. Analiza se face pe baza informărilor făcute de SRUMGC local, cel judeţean şi de CJSEL (CMBSEL) în prezenta celor vizaţi.

(3) Hotărârea CCJ şi decizia CDN sunt definitive.

Art. 147. (1) Candidaturile pentru funcţiile alese sau numite la nivel judeţean (sector Municipiul Bucureşti) se propun de către BPJ (BPSMB) şi se aproba de către CCJ (CCSMB), dintre militanţii care au o vechime de cel puţin 2 ani în partid, o activitate de militant de cel puţin 1 an, recunoscută ca atare de SRUMGC.

Candidaturile pentru funcţiile alese sau numite la nivelul Municipiului Bucureşti se propun de către BPMB şi se aprobă de către CCMB, dintre militanţii care au o vechime de cel puţin 2 ani în partid, o activitate de militant de cel puţin 1 an, recunoscută ca atare de SRUMGC.

(2) Pentru candidaturile la funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al CJ, primar sau viceprimar de municipiu (sector Municipiu Bucureşti), prefect sau subprefect, este necesară o vechime de cel puţin 3 ani în partid, o activitate ca militant de cel puţin 2 ani, recunoscută ca atare de SRUMGC.

(3) Orice militant poate ataca hotărârea CCJ (CCSMB, CCMB) în termen de 7 zile. Litigiile apărute se judecă de către CDN în termen de 10 zile. Analiza se face pe baza informărilor făcute de SRUMGC judeţean (sector Municipiu Bucureşti) şi CJSEL (CMBSEL), în prezenţa celor vizaţi. Decizia CDN este definitivă.

(4) O candidatură aprobată este sprijinită obligatoriu de toţi membrii partidului.

16B. Candidatura pentru Parlament

Art. 148. (1) Pot candida pentru alegerile parlamentare numai militanţii partidului care au o vechime de cel puţin 3 ani în partid, o activitate ca militant de cel puţin 2 ani, recunoscută ca atare de SRUMGC;

(2) Militanţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin (1) şi doresc să candideze vor notifica, în scris, aceasta intenţie la BPJ (BPMB), cu cel puţin 1 an înainte de începerea campaniei electorale.

(3) În acelaşi termen, BPN poate notifica BPJ (BPMB) propunerile de candidaţi, dintre membrii săi, cu aprobarea CDN.

(4) Cu 6 luni înainte de începerea campaniei electorale, BPJ (BPMB) supune votului CCJ (CCMB) lista cu propunerile de candidaţi pentru Senat şi Camera Deputaţilor.

(5) În cazul în care există divergente între propunerile BPN, notificată potrivit prevederilor alin (3), şi propunerile votate de CCJ (CCMB), ori există litigii adresate CNSEL, acestea vor fi supuse analizei CNC cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale. Hotărârea CNC este definitivă.

(6) CDN notifică BPJ (BPMB) propunerile de candidatură pentru alegerile parlamentare a membrilor partidului care ocupă funcţii de conducere în CN, cu cel puţin 6 luni înainte de începerea campaniei electorale.

(7) În caz de divergenţă între CDN şi BPJ (BPMB) din judeţul pe a cărui listă de candidaţi a fost propus Preşedintele partidului, Preşedintele executiv, preşedintele CNSEL sau preşedintele CNRC, aceasta se soluţionează de CNC cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale. Hotărârea CNC este definitivă.

(8) Candidaturile pentru alegerile parlamentare europene se aproba de către BPN.

16C. Candidaturile pentru funcţiile în Guvern şi autorităţi ale administraţiei publice centrale

Art. 149. (1) Atunci când partidul poate numi primul-ministrul sau/şi miniştrii, BPN face propuneri care sunt aprobate de CDN şi sunt aprobate de CNC prin vot secret.

(2) Pentru aceste funcţii nu pot candida decât militanţii care au o vechime de cel puţin 3 ani în partid, o activitate ca militant de cel puţin 2 ani, recunoscută ca atare de SRUMGC al BPN.

Art. 150. (1) Pentru funcţiile din cadrul ministerelor şi celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale, pentru care partidul este îndreptăţit sa desemneze candidaţi, BPN face propuneri pe funcţii, către CDN care le aprobă.

(2) Pentru aceste funcţii nu pot candida decât acei militanţi care au o vechime de cel puţin 2 ani în partid, o activitate ca militant de cel puţin 1 an, recunoscută ca atare de SRUMGC al BPN.

16D. Candidatura pentru funcţia de Preşedinte al României

Art. 151. Poate participa la procedura de nominalizare a candidatului PDL pentru funcţia de Preşedinte al României, atunci când partidul hotărăşte aceasta, orice militant care îndeplineşte cumulativ următoarele criterii:

a) se bucura de toate drepturile electorale;

b) se afla în capacitate deplină de exercitare a unui astfel de mandat;

c) dovedeşte că în biografia sa nu sunt elemente care să dăuneze prestigiului şi imaginii sale şi a partidului;

d) susţine un program politic bazat pe Programul Partidului Democrat;

e) are cel puţin 5 ani vechime în partid şi 3 ani de activitate ca militant recunoscută ca atare de SRUMGC al BPN.

Art. 152. (1) Militanţii care îndeplinesc condiţiile de mai sus trebuie să transmită o cerere în acest sens BPN, cu cel puţin 3 luni înaintea declanşării campaniei electorale prezidenţiale.

(2) BPN este obligat sa ia în considerare toate cererile făcute în conformitate cu alin (1).

(3) BPN supune CNC spre aprobare, lista candidaţilor la funcţia de Preşedinte al României.

CNC declara candidatul PDL pentru funcţia de Preşedinte al României pe militantul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Titlul V. Alte dispozitii17. Colaborări, asocieri, afilieri, fuziuniArt. 153. PDL poate iniţia şi stabili diferite forme de colaborare, asociere, afiliere şi fuziune pe plan intern şi internaţional cu mişcări politice, partide politice şi cu structuri ale societăţii civile, atunci când se constată că ambele parţi manifestă interes în realizarea unor scopuri comune, atâta timp cât aceste scopuri nu intra în contradicţie cu Programul sau Statutul PDL, cu hotărârile CN sau CNA, sau cu dispoziţiile Constituţiei şi principiile ordinii de drept.

Art. 154. Colaborările, asocierile şi afilierile se aprobă de către BPN.

Art. 155. Fuziunile PDL cu alte mişcări şi partide politice se iniţiază şi se aprobă de către BPN şi sunt validate de către CNC şi ratificate în prima CN a partidului.

Art. 156. Colaborările sau asocierile de interes local sau regional cu structuri ale societăţii civile: profesionale, economice, culturale, etnice, de protecţie socială etc., se pot realiza la propunerea BPJ numai după obţinerea aprobării BPN.

Art. 157. (1) Atunci când interesele electorale ale PDL recomandă asocierea cu alte partide în vederea obţinerii unor rezultate bune în alegerile generale, PDL poate realiza alianţe electorale cu alte partide ale căror programe de guvernare sunt asemănătoare sau complementare.

(2) Alianţele electorale cu alte partide politice sunt iniţiate de BPN şi sunt aprobate de către CNC cu votul majorităţii membrilor.

Art. 158. Alianţele electorale pe plan local pot fi realizate la propunerea BPJ numai după obţinerea aprobării din partea BPN.

   18. Patrimoniul şi veniturile partidului

Art. 159. Veniturile PDL se constituie din: cotizaţii, contribuţii, donaţii, taxe de afiliere, fonduri de la bugetul statului şi alte venituri, conform legilor în vigoare.

18A. Cotizaţii, contribuţii, donaţii

Art. 160. (1) Cotizaţia membrilor reprezintă suma încasată lunar de la membrii PD înregistraţi în fisele de evidenta ale organizaţiilor.

(2) Cuantumul cotizaţiei este stabilit de BPN.

(3) Dovada plăţii cotizaţiei se face prin aplicarea unui timbru pe carnetul de membru, eliberarea unei chitanţe şi înscrierea în fişa de evidenţă, potrivit regulamentului.

Art. 161. (1) Contribuţia reprezintă aportul în bani al membrilor PDL care deţin funcţii obţinute cu sprijinul partidului, în administraţia centrală sau locală. Plata ei este obligatorie.

(2) Cuantumul contribuţiei se stabileşte de BPN fie procentual, fie în suma fixă, în raport cu veniturile obţinute.

Art. 162. Donaţiile reprezintă sume de bani sau bunuri şi servicii primite de la persoane fizice sau juridice, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 163. Fondurile provenite de la bugetul statului, în condiţiile legii, sunt administrate de trezoreria partidului.

18B. Patrimoniul partidului

Art. 164. (1) Patrimoniul PDL este constituit din totalitatea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea sa sau dobândite sub orice forma în condiţiile legii.

(2) Administrarea patrimoniului, folosirea, închirierea, transmiterea de bunuri şi orice alte operaţiuni se fac cu acordul trezoreriei partidului, în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare al trezoreriei PDL.

19. Publicaţiile Partidului DemocratArt. 165. (1) În vederea colaborării permanente cu militanţii, membrii şi cu alegatorii şi pentru îmbunătăţirea imaginii sale, Partidul Democrat Liberal poate edita, realiza şi difuza propriile publicaţii ori alte materiale de informare şi cultură politică, atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean ori local.

(2) Toate aceste publicaţii şi materialele de informare şi cultura politică sunt proprietatea partidului şi conţin obligatoriu acest lucru pe coperta fiecărei publicaţii sau material.

(3) La nivel naţional se organizează Biroul de Presă al Partidului Democrat Liberal (PRESPDL), aflat sub conducerea Secretariatului pentru Imagine, Relaţii cu mass-media şi Purtător de cuvânt. Aprobările pentru editarea publicaţiilor judeţene şi locale ale PDL se obţin de la Trezoreria PDL.

20. Dispoziţii tranzitorii şi finaleArt. 166. În raporturile cu autorităţile publice şi cu terţii, PDL va fi reprezentat din punct de vedere juridic de preşedinte, preşedinte executiv sau, după caz, de o persoana desemnata de BPN.

Art. 167. Regulamentele, modalităţile de lucru neprevăzute în prezentul Statut, precum şi alte reglementari speciale, vor fi aprobate de CNC, la propunerea BPN, sau după caz, de către BPN.

Art. 168. (1) Prevederile prezentului statut referitoare la organismele de conducere ale Partidului Democrat Liberal şi la alegerea acestora intră în vigoare începând cu primele alegeri în cadrul partidului, care vor fi organizate în maximum şase luni de la data desfăşurării alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României.

(2) Până la intrarea în vigoare a prevederilor menţionate la alin. (1), structura organizatorică a Partidului Democrat Liberal este cea prevăzută în anexa la prezentul statut.

Art. 169. Prezentul statut a fost adoptat în reuniunea CN desfăşurată în ziua de 15 decembrie 2007, în Bucureşti.

 

Reclame

Lasă un comentariu »

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.

%d blogeri au apreciat asta: